Memorialul Ginta | Gyanta

În valea inferioara a Crisului Negru, pe malul drept al râului, asezata pe o înaltime, se afla Ginta sau, cum i se spunea cândva, de mult, Egyházas Gyanta, Nömös Gyanta, Magyar Vág Gyanta.

Numele satului figura în Registrul judiciar al orasului Oradea din 1213-1217, împreuna cu al multor asezari din împrejurimi. Deci asezarea trebuie sa fi fost mult mai veche. Ca si Janosd, Szigeti, Solymos, Szekelytelek, Görbed - mentionate si ele în registru - Ginta a supravietuit si ea navalirii tatarilor, stapânirii turcesti, celor doua razboaie mondiale. Locuitorii ei sunt oameni harnici, descurcareti.

O duminica din zilele noastre de la Ginta abia daca se deosebeste de cea de acum o jumatate de veac. Si atunci se auzea din biserica cântul credinciosilor reformati. Poate ca si atunci, în vremuri de razboi, s-au rostit aceste cuvinte, pline si azi de înteles:"Atunci Isus le-a spus: Nu va temeti ! Duceti-va si spuneti fratilor Mei sa mearga în Galileea, caci acolo ma vor vedea. Atunci Isus le-a spus: Nu va temeti..."

Preotul Boros Ferenc slujea în sat din 1933. Era iubitor de literatura, scria el însusi. Nuvelele, versurile sale au fost publicate în Havi Szemle (Revista lunara). În timpul razboiului a redactat o revista satirica scrisa de mâna, s-a straduit sa ridice moralul credinciosilor si al evreilor mutati în sat în domiciliu obligatoriu.

Nu departe de biserica, de la geamurile casei parohiale, se auzeau adesea sunetele pianului. Pe lânga Rapsodii de Liszt, sotia pastorului cânta cu placere si cunoscute melodii din albumele de Craciun.

În 1940, granita cu Ungaria a fost trasata la câtiva km de Ginta, satul ramânând sub administratie româneasca. Devastarile celui de-al doilea razboi mondial au ocolit aceasta portiune a Crisului Negru, dar, în toamna anului 1944, locuitorii Gintei au trait o zi tragica. În baza relatarilor martorilor oculari, preotul satului a consemnat cu obiectivitate cele întâmplate.

Proces-verbal întocmit în prezbiteriul din Ginta, la data de 29 decembrie 1944.

Dictatul de la Viena de la 1 septembrie 1940 a anexat Ungariei partea de nord a Ardealului, apoi, la 22 iunie 1941, s-a declansat razboiul împotriva Uniunii Sovietice, la care a participat si România. Aceste doua evenimente au dus la un exod de mari proportii al credinciosilor nostri. Pe de o parte, pentru conditii mai bune de viata, pe de alta parte, pentru a scapa de serviciul militar si de lagarele de munca, aproximativ o treime din credinciosii nostri au plecat pe teritoriul de atunci al Ungariei.

La 23 august 1944 România încheie armistitiul. Peste câteva zile, pastorul este ridicat si dus la Halmagel, de unde se poate întoarce acasa abia la 27 septembrie si unde a fost dus pe jos împreuna cu 6 alti preoti, învatatori si laici din Ginta si alti 84 din judetul Bihor supusi unui tratament inuman.

Între timp, la 14 septembrie, trupele de honvezi maghiari înainteaza, în urmarirea trupelor românesti, iar în ziua aceea au ajuns la Ginta. Timp de 10 zile, comuna a fost sub ocupatia trupelor maghiare. Aceste trupe, ajungând în comuna Lunca de lânga Vascau s-au aflat fata în fata cu trupele sovietice si au fost nevoite sa se retraga.
În ziua de duminica, 24 septembrie, ariergarda trupelor de honvezi, numarând în jur de 100 de militari, s-a amplasat pe ulitele comunei si, timp de câteva ore, a rezistat diviziei a 3-a românesti de vânatori de munte care o urmarea pas cu pas. La ora 4 dupa-amiaza, honvezii s-au retras, iar armata româna care a patruns în comuna s-a razbunat pe populatia pasnica.

Au fost ucisi 41 de persoane, în mare parte enoriasi ai bisericii noastre, au fost batuti oameni si violate femei, s-a dat foc gradinilor, s-au comis jafuri si distrugeri. Soldatii, împreuna cu locuitorii români din satele din jur, au luat bunurile, carutele si animalele satenilor.

În ziua aceea s-a dat foc casei parohiale a bisericii reformate construita în 1800, care a servit drept locuinta pentru pastorii nostri timp de 144 de ani. Din casa parohiala au ramas doar zidurile în ruina. O data cu ea au pierit toate bunurile familiei preotului. Au fost nimicite arhivele si biblioteca parohiei, precum si toate obiectele de cult, cu exceptia unui singur taler de împartasanie.

DUMINICA NEAGRA

Film documentar. Regizor Boros Zoltán.
Fragment din textul filmului

Crisul Negru
Jale duce la vale
Unde-nspumate
Mi-asterne lini pe suflet
Salcii pe maluri
Ascund taina din valuri
Caci sub oglinda apei
Linii tainice,
Furtuni, adieri
Uragane si nouri
În unde scriu tâlcul
Legii din adâncuri
Ce pentru om e mister si spaima
Rana deschisa,
Al vremurilor sânge
Pe apa-i ce curge...

(Poezie de Boros Ferenc)

 

 SUB CONSTRUCŢIE

 

 

 

 

 

Oldalmenü
Diavetítő